Esti la inceput de drum. Stii ce vrei, care este proiectul tau sau dragonul, daca este sa mergem mai departe pe metafora din aceasta serie de articole. Arzi de nerabdare sa incepi, aproape ca simti furnicaturi in buricele degetelor. Esti entuziast si abia iti tii gura, pentru ca ai fi in stare sa vorbesti tuturor de planurile tale.
Este o stare perfecta, de inceput.
Dragonul tau poate sa aiba multe forme. Iti dau cateva exemple, in ordine total aleatorie:
* un proiect la locul de munca pe care sa il duci la bun sfarsit
* “vanarea” unui alt loc de munca, mai bine platit
* un campionat de fotbal cu prietenii tai, dar “pe bune”, cu echipe fixe, clasament, trofeu si titluri de golgeteri
* sa inveti sa joci tenis, sa gatesti, sa dansezi, sa canti la chitara sau pian, sa schiezi (limita e cerul)
* sa slabesti un anumit numar de kilograme
* sa iti gasesti un partener sexual (sa intri intr-o relatie de cuplu)
* sa te “tii de sala”
* sa participi la un maraton in urmatoarea perioada
* sa scrii o carte, sa pictezi un tablou, sa compui o melodie
* sa scapi de datorii sau sa economisesti o anumita suma de bani in perioada urmatoare
* sa pornesti o afacere, sa ai o prima incasare pe afacerea ta sau sa cresti cifra de afaceri actuala
* sa iti iei un an sabatic, in care sa calatoresti pe toate continentele, cu un rucsac in spate si un jurnal pe laptop, pe care sa il publici pe internet, la final.
* sa cumperi o masina la care ai tot visat in ultimii ani
* sa te muti la casa ta, fie ca este un apartament sau o casa “pe pamant”
Pot continua pana maine cu tipurile de “dragoni” existente pe lumea asta. Cati oameni sunt, atatea tipuri de visuri. Si atatea “calatorii” ale eroului.
Tocmai pentru ca esti la inceput, acum mai mult decat niciodata trebuie sa stii cateva lucruri despre calatoria ta. Am tot insistat pe ideea ca eroii cad si se ridica in calatoria lor, ca isi invata lectiile, ca merg mai departe, ca ajung in punctul “marii batalii”, fata in fata cu dragonul lor, intr-o lupta care pe care.
Am indus cumva ideea ca drumurile sunt “grele” si ca esecul este inerent.
Denzel Washington, celebrul actor american, dublu castigator al premiului Oscar, spunea intr-un discurs in 2011:
“La un moment dat in viata ta vei esua, accepta ideea asta! Vei pierde, te vei face de ras, vei fi extrem de prost la ceva, asta nu e nicio indoiala. Dar daca nu esuezi, in realitate nici macar nu incerci !”
David Mamet, dramaturg de talie mondiala, castigator al premiului Pulitzer, spunea:
“Nu ai cum sa inveti sa scrii o piesa de teatru, daca nu ai curajul sa scrii piese oricat de proaste ar fi, daca nu ai curajul sa le transpui in fata unui public si sa te lasi umilit de recenziile care vin.
Piesele tale vor fi groaznice la un moment dat. Trebuie sa ai curajul sa fii groaznic, ca sa inveti cum sa fii bun.“
Face parte din “joc” sa iti asumi ca drumul poate fi presarat cu obstacole sau critici si ca exista o sansa sa nu reusesti. Este timpul insa sa vorbim putin de planificare, de harta care te duce la dragonul tau si de blocajele pe care le vei intampina pe parcurs.
Sun Tzu, celebrul general chinez, autorul cartii “Arta Razboiului”, spunea:
“Adevarata arta a razboiului este sa infrangi inamicul fara sa versi o picatura de sange.”
La prima vedere citatul din Sun Tzu se bate cap in cap cu tot ce am spus mai sus, dar idealul asta este. Idealul este ca atunci cand ajungi in fata dragonului tau, in marea batalie, tu deja sa fi castigat prin prisma pregatirii si a tot ce ai devenit pe parcursul calatoriei tale. Dragonul sa nu stie asta, dar tu, in sinea ta, sa stii ca il vei spulbera, ca nu are nicio sansa.
Colonelul american David Hackworth spunea la un moment dat:
“Daca te afli intr-o lupta dreapta, unu la unu, de care pe care, cu 50% sanse de castig, inseamna ca nu ti-ai planificat misiunea ta cum trebuie.”
Partea a IX-a din seria „Gamification” despre asta este. Despre a-ti mari sansele alea de victorie. Si ca sa reusesc asta, sunt nevoit sa te iau cu mine, sa faci cativa pasi in spate, ca sa iti arat “harta”, drumul pe care il vei parcurge pana la dragonul tau.
Cum desenezi “harta” catre dragonul tau
Suntem atat de paralizati de faptul ca vrem sa “obtinem” rezultatul, sa nu dam gres, incat tendinta naturala, atunci cand ne planificam “drumul” si cand facem “research”, este sa exageram cu asta. Nu stiu daca mai tii minte. Spuneam la capitolul despre “dusmani”, ca unul dintre cei mai mari, care te impiedica sa ajungi la final, este ratiunea. Atunci cand gandesti prea mult, inainte de a actiona, sansa de a te misca de pe loc scade exponential.
Cu cat citesti mai mult despre ceea ce vrei sa faci, cu atat mai mult ti se pare ca nu stii nimic. Este ca o gaura care creste incontinuu si te paralizeaza. Pentru ca este imposibil sa stii TOT ce trebuie sa faci si TOTI pasii inca de dinainte de a actiona. Este ca o himera.
Un alt general celebru, George S. Patton, spunea:
“Un plan bun executat in mod violent ACUM este mai bun decat un plan perfect executat saptamana viitoare.”
Exista multe metode de a “desena” un plan de actiune, astfel incat sa nu cazi in capcana de a vrea sa stii tot de la inceput. Cea mai simpla metoda, insa, este sa mergi pe principiul “bornelor” – pur si simplu sa imparti obiectivul tau pe mai multe etape (de preferat intre 3 si 5) si sa nu te concentrezi decat pe prima dintre ele.
Bornelor le mai poti spune “capitole” (in felul asta calatoria ta chiar aduce a o poveste) sau galeti (atunci cand e cantitatea de informatii mare, prefer sa spun ca am 3-5 galeti mari si late in care trebuie sa depozitez tot). Asta ma ajuta sa raman “sanatos” mental si sa nu ma simt coplesit de imensitatea dragonului care se arata la orizont.
Ca tot am intrat pe zona generalilor de armata, de fiecare data cand “dragonul” pare prea mare, eu imi aduc aminte de vorbele lui Rommel, celebrul general nazist, care a facut ravagii pe frontul african, in numele lui Hitler:
“Degeaba tu ai 2 tancuri si eu unul singur, daca ma lasi sa ti le atac si sa ti le distrug unul cate unul.”
Asta este o strategie folosita inclusiv de Napoleon in razboaiele care ii purtau numele. De fiecare data cand se afla in fata unei armate superioare, prioritatea lui nr. 1 era sa desparta adversarul in mai multe grupuri, ca sa le poata ataca pe rand.
Subodai, un alt general celebru, mongol de data asta, mana dreapta a lui Genghis Han si, probabil, printre cei mai de succes militari din istoria omenirii, apela la aceasi tactica. La un moment dat aflat in inferioritate numerica in fata mai multor conducatori slavi, a ordonat retragerea armatei sale, dar cat sa poata pastra contactul cu dusmanii sai. S-a dovedit ca urmaritorii erau atat de dezbinati, incat la un moment dat Subodai nu mai era urmarit de o singura armata, ci de 5-6 mai mici, aflate la distanta una de alta. Asa ca tot ce a facut a fost sa isi intoarca armata si sa atace armatele din fata lui, una cate una.
In termeni de NLP exista celebra intrebare: “Cum se mananca o bicicleta?”Raspunsul, amuzant de altfel, este “Spita cu spita”. Cum mie nu prea imi plac bicicletele la gust, prefer citatul lui Rommel oricand. 🙂
Exercitiu practic
Daca ai probleme de definire a bornelor, pur si simplu ia o coala de hartie A4 si deseneaza 3 patrate mari:
* In primul patrat scrie: Prima etapa
* La mijloc scrie: A doua etapa
* La final scrie: A treia etapa
Este acelasi lucru. 😃 Scopul tau initial este sa definesti aceste etape, a caror suma iti da “obiectivul mare”. Apoi sa iti definesti ce faci in prima etapa. Celelalte doua etape nu te intereseaza acum, o sa vezi ce faci cand ajungi acolo.
E ca si cum esti Rommel si ai un singur tanc (pe tine). Armata din fata ta are 3 tancuri, dar este atat de dezorganizata, ca te lasa sa le ataci si sa le distrugi unul cate unul. Cu care incepi?
E ca si cum esti Subodai, care ai in spate o armata slava formata din 3 lideri, dar care s-au departat unul de celelalt. Te intorci si ataci primul lider, cu prima armata. Care este ea?
Metaforele te ajuta sa fii mai productiv. 😃
Am devenit cunoscut ca fiind o persoana pragmatica si strategica in acelasi timp. Lumea cand vorbeste despre “strategie”, vorbeste de ea ca si cum ar fi abilitatea de a desena un plan de actiune. Cand, de fapt, eu desenez trei patrate si ma decid cu care sa incep.
Pentru ca strategie, pentru mine, inseamna sa stii ce sa NU FACI (prin urmare, o decizie strategica este o decizie de renuntare). Plecand de la mic la mare, tot ce e usor de facut, ca sa ma pun in miscare, pun in primul patrat, tot ce pare prea complicat, complex, greu de inteles – vars in patratul al doilea si al treilea.
Pentru mine “actiunea” este mai importanta decat intelegerea. Pentru ca imi dau sansa sa fiu groaznic, ca sa ajung in punctul in care am succes.
Sursa aici
